nav-left cat-right
cat-right

Temeri violet la PSD...

Sunt voci in PSD care se tem ca apropiatul Congres ar putea fi “aranjat”. Aranjat in sensul in care, zic ei, bineinteles, favorizat o sa fie “energetic” Mircea Geoana.

Pentru tot poporul care are inca impresia ca intr-un partid politic (in orice partid, nu doar in cazul PSD) Congresul de alegere a conducerii este acel loc in care fiecare da cu basca de pamant si voteaza asa cum i se scoala… ei bine, nu-i asa.

Celor care astazi incearca sa para tematori si preocupati de democratia interna de partid o sa le amintesc cateva date ale Congresului PSD din 2005. Acel Congres la care, in timp ce tematorii de azi “aranjau” distributia voturilor, Ion Iliescu tipa disperat la microfon: “Aveti grija pe mana cui dati partidul!”.

Da, este vorba de acel Congres la care PSD s-a facut ca uita de rezolutia din 2004 (prin care Ion Iliescu era invitat sa preia conducerea partidului dupa terminarea mandatului la Cotroceni) alegandu-l in schimb presedinte pe Mircea Geoana, reprezentantul mediocrului absolut (chiar si atunci cand nu este atacat energetic).

Da, este acelasi Congres care propovaduia “curentul reformator” si “conducerea colegiala”, dar care a ramas in istorie drept “Congresul de pe hol”.

Prin urmare, a fost sau nu “aranjat” acel Congres, din moment ce reformatorii si negociatorii de ieri au devenit tematorii de azi? Bineinteles ca da! Fie numai si daca ne gandim la modul in care politica romaneasca se raporteaza la negocierile de pe coridoare/de la restaurante, considerandu-le ba democratice si firesti, ba semne de manareala, functie de interesele de moment.

Singurul care vad ca ramane consecvent curentului format pe holul Congresului de atunci este Vanghelie. Dupa ce mai avea putin si ii punea pe Iliescu si Nastase in discutia organzatiei pentru a-i da afara din partid, omu` dovedeste barem ca are memorie si idei putine dar fixe. Asta deocamdata, ca pana la Congres mai sunt multe holuri de strabatut.

Restul au parasit baricada din 2005, facand insa acelasi lucru pe care l-au facut si la acea vreme – Ponta isi reitereaza oportunismul, Hrebenciuc face spagatul intre doua negocieri mai abitir decat il face Mircea Badea intre doua scaune, iar Mitrea se teme sa nu i se rupa.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close