Cine-i om cu suflet mare?...
Multumirile izvorasc din acelasi loc de unde vin si regretele, dezamagirile, lacrimile samd, adica din suflet. Iar unul dintre romanii binecuvantati cu un “suflet mare” este fara nicio indoiala Basescu. Putin cam capricios, dar mare… si multumit, pe deasupra.
“Vreau sa inchei multumind, inca o data, Guvernului Tariceanu pentru flexibilitatea pe care a avut-o in negocieri, capacitatea de a raspunde exigentelor si dorintelor investitorului facand ca pana la urma contractul sa se semneze”, a venit in fine, dupa atata amar de vreme, o mangaiere pe crestet de la Traian pentru Calin, la lansarea primului autovehicul iesit de pe linia de productie Ford de la Craiova.
Cum nicio apreciere nu vine insa gratis de la Basescu, tinand cont ca era si Geoana pe acolo (ignorat undeva in fundal), iti pui intrebarea legitima daca nu cumva “sufletul mare” se intoarce la prima dragoste?! Prea o regreta si ii lipseste. Prea ii multumeste. Prea ii zambeste ademenitor, din nou. In ritmul asta nu m-ar mira sa-i multumeasca si pentru deficitul de “numai” 5,4%.
Cu sufletul sau mare, plin de nostalgie, Basescu a imbracat mai apoi puloverashul de cetatean obisnuit, multumit si dezinteresat, ducandu-se sa-i imbune pe “tiganii imputiti”, care o pusesera si ei de un Festival la Costesti. Stirea de acolo este ca n-a furat niciun telefon mobil. Pentru buna purtare, familia prezidentiala a primit in schimb cadouri: “marele suflet” o medalie cu chipul tatalui lui Cioaba, iar consoarta un costum traditional tiganesc. Sa le poarte sanatosi!
