Candidez, nu candidez, candidez, nu candidez…...
“Nu intentionez sa-mi anunt candidatura pentru alegerile din noiembrie. Eu am promis ceva cetatenilor acestui oras si trebuie sa-mi indeplinesc promisiunile”, spunea Sorin Oprescu vineri.
Bine, asta era vineri, si cum intotdeauna dupa vineri vine o sambata si o duminica, tot asa mai schimbi si aleea cimitirului pe care te hotarasti sa te plimbi.
In consecinta, duminica, la Ion Cristoiu, Sorin Oprescu si-a zis sa nu faca de ras numele emisiunii si a luat-o in Zig-Zag: “Nu, nu m-am hotarat, mai am nevoie de timp, pentru ca ma preocupa si pe mine. Stirea ar suna in felul urmator: primarul general isi mentine declaratiile facute de-a lungul timpului, dar ia in considerare acest lucru, gandindu-se la ce responsabilitate are fata de neamul asta”, a declarat Oprescu.
Cu alte cuvinte… da-le in mama ma-sii de promisiuni facute bucurestenilor (dintre care apropo, n-a realizat niciuna), neamul e mai presus!
Intotdeauna au existat oameni care s-au nascut talente si au murit sperante. Intotdeauna au existat nehotarati. Dar nu stiu daca mi-as dori ca Romania sa fie condusa de cineva care foloseste, la o varsta destul de inaintata si presupus matura, petalele de margarete pentru a lua decizii.
UPDATE: Si ca sa nu ziceti ca Oprescu nu face nimic. Fara sa exagerez, cred ca este primul primar general care isi trece numele, mare si impopotonat cu toate titlurile universitare, pe un banal panou al Primariei Generale care anunta repararea unei strazi.
So… cine face reparatiile? Primaria sau Oprescu din buzunarul sau de viitor candidat prezidential “care este”, dar care nu stie daca va fi decat numai daca neamul va simti ca trebuie sa fie?
