Basescu si cartea “realitatilor exagerate...

A fost investit si Dan Nica al III-lea dar, ca de obicei, caimacul evenimentului a fost luat de Traian Basescu.

Nimeni si nimic n-a scapat de “libertatea de exprimare” a presedintelui omni (-prezent sau -vor, cum preferati) – de la tranzactionarea energiei, contractul cu Sterling, secretarii de stat, pana la unguri, basca vesnica maslina din Martini, trusturile de presa.

Care a dracu` presa, in loc sa dea stiri pozitive se-apuca si ii umbresc serile celor 1000 de metri patrati de la Vila Lac 3 mult-iubitului lider numai si numai cu nenorociri. Pensionari amarati, oameni disperati ca raman someri sau ca zac pe holurile spitalelor nebagati in seama? Batai pe strada, impuscaturi, crima organizata, jafuri, droguri, arme furate, infractori scapati de politie sau prinsi de politie dar eliberati de judecatori? Criza economica, strangeti cureaua, nema credite, vreti o casa si nu puteti sa vi-o luati? Vi se pare! Este exagerat! Nimic din toate astea nu se intampla!

Iata ce zice Basescu: “Aceasta politica este evidenta, o politica de discreditare deliberata a autoritatilor statului. Si aveti obligatia sa luptati prin fapte si prin realitati impotriva acestei politici duse de trusturi de presa. Acestea sunt realitatile in care ne miscam, in care Guvernul actioneaza”.

Pai eu zic ca, daca ar fi sa fie asa, trusturile astea de presa au avut profesor un maestru emerit. Oare ce presedinte al Romaniei a ridicat “discreditarea deliberata a autoritatilor statului” (Parlament, CSM, Curtea Constitutionala samd) la rang de politica de stat? Ma refer la cele de genul “Curtea Constitutionala a ramas o pavaza de nadejde pentru infractorii parlamentari” si multe altele asemenea.

Dar este an electoral si presedintele isi pregateste temele “colac de slavare”. Cu “Sa traiti bine!” nu mai tine, in Guvernul condus de el nu poate sa loveasca, prea multe “succesuri” n-a avut in cei 4 ani la Cotroceni, asa incat la sfarsitul anului are nevoie ca de aer de baietii destepti din energie si de mogulii presei.

Cum a pus problema Basescu astazi imi aduce aminte de ce spuneau oamenii naivi pe vremea lui Ceausescu, cand o duceau greu, cand nu existau televiziuni si ziare care sa prezinte “realitati exagerate” ci doar ode si marete impliniri de la un cincinal la altul: “Da` ce crezi draga ca el stie tot ce se intampla rau in tara? Ii ascund trepadusii lucrurile astea, ca daca ar sti…”.

E, acum nu mai tine! Caci sunt zeci de ziare, televiziuni, care vin si iti pun povesti adevarate in fata ochilor, care te lamuresc cum e cu “autoritatile statului”, cu gastile, cu grupurile de interese, cu infractorii. Si pe pariu ca nu au spatiu suficient sa le prezinte pe toate.

De aceea presedintelui Basescu realitatea NOASTRA i se pare exagerata – fiindca realitatea LUI curge intr-un univers paralel, in vile de protocol (Lac 3, Neptun, Covasna, Predeal samd), pazite de sepepisti, departe de smecherasii care impanzesc strazile si de “autoritatile” tolerante, pe care le doare fix nicaieri. La fel, realitatea din portofelul domnului Basescu nu este aceeasi cu a celor mai multi dintre romani.

Si iaca asa a mai rupt Basescu, precum Shreck pe buda, inca o fila din cartea cu povesti.

Socanta Romanie...

Cotidianul italian “Il Riformista”, a publicat un articol foarte dur la adresa Romaniei. Jurnalista de la “Il Riformista” afirma ca “Romania este cel mai rau loc din Europa, o tara gri, anonima, unde persoanele traiesc fara umanitate de pe o zi pe alta, cersind, prostituandu-se si alcoolizandu-se. In Romania nu exista bucurie, iar saracia romaneasca nu este pitoreasca, plina de voiosie ca in tarile africane, ci trista, plina de ura si de resentimente. Nici macar painea in Romania nu este preparata cu grija si dragoste, ci este vascoasa si deloc buna, iar religia romanilor este traita oribil si gol, fara suflet si fara bucurie”.

Trecand peste tampenia cu “voiosia” si “pitorescul” acelei Africi sarace, in care foametea si bolile fac ravagii, am incercat sa inteleg ce a determinat un distins profesor de istorie a religiilor sa scrie astfel despre romani.

Unii au fost indignati, trimitand chiar scrisori de protest publicatiei din Italia, dar cei mai multi au fost indiferenti fata de modul in care este zugravita Romania in Europa din care chipurile si noi facem acum parte.

De ce majoritatea romanilor sunt blazati si nu reactioneaza la afirmatiile pe care strainii le fac la adresa Romaniei si romanilor? Este simplu. Fiindca in afirmatiile Lucettei Scaraffia exista o oarecare doza de adevar. Neplacut, dar asa este cand oamenii sunt impuscati in strada, cand ai zone care se numesc Vietnam sau Zabrauti, cand dupa fiecare iarna vezi ca apar din ce in ce mai multe cladiri cu tencuiala cazuta.

In loc sa trimitem scrisori de protest catre jurnalistii italieni, mai bine am face ceva ca lucrurile sa se schimbe. De ce nu scriem, de exemplu, scrisori de protest catre administratia locala si centrala din Romania? Fiindca trecem zilnic pe langa mormane de gunoaie aflate in centrul Bucurestilor, pe langa aurolaci aflati in canale, dar nu spunem nimic ci grabim pasul deranjati de miros si ne uitam scarbiti in alta parte.

Nimeni nu mai este contrariat de zidurile care stau sa cada pe trecatori, in centrul unei capitale europene. Deja este un peisaj care face parte din cotidian, face parte din viata noastra. Cladiri aflate pe lista monumentelor istorice au devenit adapost pentru aurolaci si betivi, sunt lasate sa se prabuseasca de la sine pentru ca in locul lor sa poata rasari cladiri de birouri cu 20 de etaje. In alte tari civilizate, administratia le confisca proprietarilor imobilele daca nu sunt in stare sa si le intretina. In Romania acesti proprietari sunt chiar ajutati de primarii sa distruga cladiri cu o mare valoare istorica.

Farmecul de altadata al Buzestiului s-a dus, concurat fiind de spalatorii auto, ruine, multa mizerie, lume pestrita, un peisaj in contrast cu luxosul Hotel Nord si mai noul Euro Hotel al doamnei Udrea. Prin urmare, iata numai o mica parte a unei Romanii a contrastelor (rautaciosii ar spune ca tara e superba, pacat ca e populata), o Romanie socanta pentru unii, dar cu care noi ne-am obisnuit… din pacate. Iar obisnuinta este a doua natura umana.

Primul lucru pe care il vede un strain cand iese din Gara de Nord e ceea ce veti vedea mai jos in poze, ceea ce vedem si noi zilnic dar nu ne mai mira. Bietul turist nu vede nici Palatul Parlamentului, nici vilele luxoase ale politicienilor, nici manastirile din Moldova, nici alte minunatii ale tarii, ci un peisaj dezolant care il face sa se intrebe daca nu cumva a nimerit gresit.

De aceea ii inteleg si pe acei straini care gandesc astfel, chiar daca am putea sa le spunem ca mai intai ar trebui sa-si vada de mafia si gunoaiele lor din Neapole. Insa ar fi o slaba consolare sa le raspundem doar cu “ba pe-a ma-tii”. Nu vad cu ce ne-ar incalzi sa ne mangaiem pe crestet spunandu-ne ca asa e si la ei. Problema care ramane este daca ne place cum e la noi.