Deja vu…...
Aho, aho, aho! Campania electorala s-a sfarsit, noul guvern a intrat in painea neagra a bugetului pe 2009, avand la indemana un cutit tocit cu care este nevoit sa taie feliute mici la toata lumea si cat mai mari pentru apropiatii sai.
Pentru restul lumii, l-au ucis pe mos Craciunul profesorilor, anuntand ca nu prea sunt bani pentru o marire de 50%. Firesc, daca pana si indemnizatia pentru mame trebuie plafonata intr-o tara plina de sclerozati impotenti care se gandesc ca o mama-director e o altfel de mama, fata de o mama-femeie de serviciu.
In ceea ce ii priveste pe profesori, fosta initiatoare a darurilor de Craciun, noul ministru al Educatiei, “madam Polipruna” (cum ii spune nasul meu pentru a o alatura oarecum familiei din care a facut parte si raposata “madam Polimer”) s-a trezit ca “bugetul de stat nu sta chiar atat de bine”. No shit! Nu atat de bine pe cat visa Polipruna, sau ce? Cat de bine poate sta un buget de stat pe timp de criza – si pe vremurile unei atat de super-necesare coalitii PSD-PD-L – si cat de mult poate visa la 50% cai verzi pe pereti o astfel de “polipruna”? Dream on!
Pentru ei, guvernantii si-au taiat o felie mai groasa din painica si au hotarat ca trebuie sa-si umple burdihanele lihnite dubland pe alocuri secretarii de stat – unul de la PSD si altul de la PD-L – caci doar e parteneriat… “pentru Romania”. “Tzarul banilor publici”, paznicul de campanie al bancnotelor noastre straverzii, Mircea Geoana, a cedat nervos si s-a pus vice in CSAT. A lasat-o pe Mihaela oengista plafonata, cu casa in constructie si s-a sacrificat! Pentru siguranta noastra nationala.
Aflu de asemenea ca irepetabilul primar al Bucurestilor, doctorul sufletelor de “oameni de neinlocuit de pe aleile cimitirelor”, Sorin Oprescu, a dus Capitala pe culmi nemaigandite. Cei mai multi mosi Craciun, cel mai lung carnat, cel mai greu tort… ale noastre sunt toate, mioritice recorduri. Mi s-a parut mie ca toate`s gata, bine facute, in Bucuresti, si doar astea au mai ramas, dar am crezut ca e doar visul meu. Sorin Oprescu m-a trezit la realitate. “Ecce homo” mi-am zis cand am vazut, prin Bucuresti, carnati in trafic mai lungi decat “carnatul mic al lui Oprescu”. Campania pentru prezidentiale va fi, pentru el, un erect tort de frisca cu fructe, dupa atatea “realizari” marete, simetrice si similare cu cele ale inaintasilor Basescu si Videanu.
Sa traim (mai frumos decat o fac cei care cred ca ne conduc) si LA MULTI ANI!
